„Condamnăm acțiunile de violență ale poliției din dimineața zilei de 24 aprilie, împotriva tinerilor din Piața Universității.
Protestăm, alături de întreaga Țară contra brutalității forțelor de ordine. Niciodată să nu se mai repete.
Cerem ofițerilor și subofițerilor de poliție, din care unii au luptat pentru Revoluție, pe care îi dorim alături de noi, să nu-și înjosească demnitatea de om, de român, lovind tineri care nu au făcut nici cel mai mic gest de agresiune, care nu au insultat pe nimeni, nu au făcut altceva decât să dea glas gândurilor lor.
Gândurile tuturor împotriva fostelor cadre de conducere comuniste, care, grupate în F.S.N., înveninează cu perfidă dibăcie, cu continui minciuni, oameni de bună credință, dar fară experiență.
Cine a dat ordin să fie dispersați tinerii pentru că blochează circulația a uitat ca pe bd. Magheru nu s-a circulat luni de-a rândul în anii care au trecut, atunci când se lucra la metrou?
Uită unii domni ca dacă sunt în Consiliul Provizoriu de Uniune Națională, dacă există azi un astfel de consiliu, este datorită în primul rând tinerilor ce s-au jertfit pentru a frânge lanțul unei diabolice încatușări comuniste care a distrus, din păcate, multe suflete, dintre care și ale unora ce vorbesc azi în numele nostru, în numele țarii în acest Consiliu?
Și alții, complici tăcuți ai dictatorilor, care cer să se facă ordine, uită că înainte ordinea era ordinea belșugului, doar pentru ei, oameni fară de conștiință, iar pentru popor cea a mizeriei, a foamei și frigului.
Și mai uită ceea ce noi toți nu putem uita. Că în Piața Universității au fost bălți de sânge ale vitejilor cu mâinile și piepturile goale, care, prin moartea lor, au dărâmat odiosul edificiu al tiraniei comuniste și că azi, acolo, sunt cruci și umbre de tineri eroi.
Tinerii de la Universitate nu provoacă dezordine. Au aceeași ordine pe care au avut-o împreună cu cei care, in ziua de 21 decembrie, cîntau în genunchi, înainte de a muri «Deșteaptă-te romane».
Ei nu sunt golani. Ei sunt în mare parte bravii care au stat sub gloanțe, care n-au plecat de lîngă cei ce cădeau, gata să se jertfească și ei pentru libertate, pentru libertatea noastra.
Au învins cu sufletul, cu sacrificiul vieții lor.
«FARĂ VIOLENȚĂ».
Violența e urâtă. N-o acceptăm.
Nu trebuie s-o admită nici cei ce conduc și nici cei conduși”.
Sursa: „Liberalul”, 5 mai 1990, p. 1.
[Cosmin Hedeșiu]