Georgescu, Pimen

(1853-1934)

Profesor la Facultatea de Teologie

Catedra de Teologia Dogmatică și Simbolică

Născut în Provița de Sus, județul Prahova

 

„Adus și așezat în această parte a lumei, având de suferit năvăliri și urgii ale barbarilor, de pe urma cărora a fost despărțit politicește, dar cu aceiași conștiință de neam și rasă, el și-a fixat un ideal, acela de a-și păstra neamul cu însușirile lui sufletești și cu vremea a deveni un popor cu o singură alcătuire socială, ca stat și lege.

Întreaga istorie a neamului nostru, nu este altă ceva, de cât năzuința de a înfăptui această idee a unităței noastre politice. Toată încordarea de putere a strămoșilor noștri, s’a produs, având înainte acest țel înalt și hotărât, al unirei noastre sub un singur steag.

Cu acest vis am crescut la sânul mamei noastre, cu el am petrecut anii copilăriei și entuziasmul tinereței; dar mai ales în vremea marelui război – cu acest ideal oastea noastră românească – cu însuflețire eroică a trecut Carpații – în 1916”.

Sursa: Pimen, Unde mergem?, Mănăstirea Neamțu, 1925, p. 7.

„Majestăței Sale

Reginei Maria

Admirație și recunoștință

Pentru credința statornică în izbânda dreptăței noastre și pentru îngrijirea de răniți, invalizi, orfani, bolnavi, pribegi și pomenirea celor morți

Pimen

Mitropolitul Moldovei și Sucevei”.

 

„La începutul Războiului

Către preoți

Iubite părinte,

După așteptare de veacuri, ceasul a sunat!

Împlinirea dorinței sfinte, pentru unirea cu frații noștri, s’a apropiat.

De câteva zile, pe văile și creștetul Carpaților, oștirea noastră a început a arăta vitejia strămoșească.

M. S. Regele Ferdinand I, la un loc cu fruntașii țărei, după multă gândire și matură chibzuință, a hotărît mobilizarea oștirei și pornirea la războiu”.

„Zile mari

Unirea tuturor Românilor

Iubiți creștini și buni Români,

Trăim în zilele cele mai mari ce e dat unui neam a le vedea.

Părinții noștri, ca prin vis au văzut aceste zile și nouă ne-a fost dat să le vedem și să le trăim.

[…].

Acum să cere mai multă echitate; mai multă lărgime a drepturilor poporului la viață de Stat; mai multe îmbunătățiri sociale, mai multă muncă din partea tuturor, mai multă lumină pentru toți.

Munca și meritul să fie singura și unica scară de ridicare și însărcinări de Stat, fără nici o deosebire, în România Mare.

Trăiască Ardealul, trăiască România Mare!”.

Sursa: Pimen Georgescu, Din vremea Marelui Război, București, 1919, p. 5, 7, 46.

 

„Către cetitor

Multe sunt patimile omenești și mare băgare de seamă se cere dela om, ca să nu cadă și să nu fie stăpînit de ele.

Nici lenea, nici trândăvia, nici risipa, nici jocul de cărți; în sfârșit nici una din patimele omenești, nu este așa de blestemată ca beția.

Beția, fiind izvorul tuturor nenorocirilor, s’a simțit nevoia ca și la noi aproape ca în toate țările să se facă legi strajnice, prin care să hotărască împuținarea cârciumilor și pedepsirea bețivilor.

[…].

Preotul în biserică, dascălul în școală, medicul în spital, militarul în cazarmă, șeful în atelier, negustorul în prăvălie, agricultorul pe holdă, învățatul pe catedră; toți să combată fără preget această patimă și în gura mare să spună: feriți-vă de beție ca de dușmanul cel mai neîmpăcat al neamului nostru românesc” (Pimen, Episcop al Dunărei-de-Jos, Galați, 25 Martie 1908).

Sursa: Nicodem Munteanu, Ludovic Cosma, Anghel Constantinescu, Jos beția. Lucrare întocmită din îndemnul P. S. S: Pimen, Episcop al Dunărei de Jos, București, 1908.

Lucrări scrise:

            Georgescu, P., Ecoul Maglavitului. Piesă în trei acte și șase tablouri, București, 1937.

            Georgescu, P. I., Mărturisirea unei călugărițe, București, 1940.

            Georgescu, P. M., Momente câmpenești. Culegere din Poesiile unui satean, Bucuresci, 1852-1855.

            Georgescu, P. M., Dogmele, viețele, credințele, systemele și sentințele cellor mai renuți philosophi din antiquitate. Ilustrate, Bucuresci, 1866.

            Georgescu, P. M., Copii legalisate de documentele moșieǐ Stoeneștiǐ cu toate înclinatele trupurǐ Deleniǐ și Fundu-Floreștiǐ din județul Ilfovu ale Doamnei Elisa Alexandru Plagino (născută H. Theodorache), Bucuresci, 1877.

            Georgescu, P. M., Copiǐ legalisate de Documentele moșiei Conteștii-de-Jos din Județul Dâmbovița proprietate a D-lui Grigorie Conțescu și a fraților D-sale, Bucuresci, 1878.

            Georgescu, P. M., Colecție de fabule spre amuzare și instruirea școlaruluǐ primarŭ prelucrate în proză și în versurǐ, Bucurescǐ, 1893.

            Georgescu, P. M., Din dogmele marilor filosofǐ anticǐ și Învĕțătoriǐ noștriǐ. Prosă și poesie, Mușătești, 1902.

            Georgescu, P. M., Elegie în memoria D-șórei Iulia Hajdeu Absolventă în litere și filosofie la Facultatea Sorbonei din paris. Decedată în etate de 19 ani în ḑiua de 17 Septembre 1888, [f. l.], [f. a.].