Negoiță, Tănase

(1903-1994)

Profesor la Facultatea de Teologie

Catedra de Exegeza Vechiului Testament

Născut în Seaca, județul Teleorman

„Ierusalimul e despărțit de muntele Măslinilor prin pârîul Kedron. Zicem pârîu fiindcă nu-l putem numi altfel. E mai mult un fel de scurgere de apă a ploilor, în timpul iernii. Vara e uscat. Pe timpul Mântuitorului, malurile Kedronului și toată coasta muntelui Măslinilor era ca o livadă de măslini. Doar de aceea și muntele s’a numit cu acest nume. Mai toți au fost însă tăiați de Titus, ca să facă cu ei zidul de asediere al Ierusalimului. Azi iarăși au început să se înmulțească dând văii înfățișarea unei grădini. Grădina de atunci ca și cea de azi, poartă numele de Ghetsimani, din pricina teascurilor care se aflau aci, pentru scosul untdelemnului din măsline (Ghet=teasc; siman=untdelemn). Aici în grădina Ghetsimani, Mântuitorului începu să se roage. Sufletul său era turburat, căci vedea noianul păcatelor omenești, pe care le avea de spălat”.

Sursa: T. Negoiță, Spre Golgotha, București, 1938, p. 11-13.

 

 

„Din cele mai vechi timpuri ale vieții creștine, drumul crucii a fost împărțit în 14 stațiuni. Numărul lor de 14 nu se găsește exact menționat de Sf. Scriptură, dar totuși multe din ele sunt amintite”.

„Întâia stațiune începe din locul unde a fost altă dată fortăreața Antonia, ce pe timpul Mântuitorului servea de cazarmă armatei și gardei romane”.

„V Stațiune. Este locul unde Simon Cirineul a fost silit să ajute Domnului să-și ducă crucea”.

„Închinătorul, aflat pe acest loc, se duce cu mintea la Simon Cirineul și cufundat în sine se roagă: Doamne ajută-mă, să pot duce și eu sf. Ta Cruce, fără să mă adund. Ocolește-mă cu sfinții tăi îngeri, ca să nu mă înghită viața și grijile pământești”.

„XI Stațiune. Este locul unde Mântuitorul a fost întins pe cruce”.

„Închinătorul în acest loc, cel mai sfânt și înfricoșetor de pe fața pământului, îngenunchiat, nu mai poate spune nimic. Ochii nu mai văd, gura amuțește, sufletul plutește sus, sus de tot; ar voi să se suie la cel ce l’a făcut”.

„XIV stațiune. Este locul Sf. Mormânt. Se află în grădina lui Iosif de Arimateea. Azi se află în biserica numită de toată lumea a Sf. Mormânt”.

Sursa: T. Negoiță, Drumul Crucii. Cu vederi dela locurile sfinte, București, 1938, p. 4, 11, 12, 16, 17, 19.

 

 

Lucrări scrise:

            Negoiță, T., Adevărata critică și metodă. Răspuns unei critici tendențioase, București, 1934.

            Negoiță, T., Carte folositoare pentru suflet, București, 1935.

            Negoiță, T., Dela Bethania la Golgotha. Prelucrare cu vederi dela locurile sfinte, București, 1935.

            Negoiță, T., Dela Bethlehem la Iordan, București, 1935.

            Negoiță, T., La râul Babylonului sau psalmul 137 ce se cântă în postul mare, București, 1935.

            Negoiță, T., Sabbathul Vechiului Testament. Studiu de Arheologie Biblică, București, 1935.

            Negoiță, T., Studii biblice, vol. I-VIII, București, 1935-1944.

            Negoiță, T., Metoda misionară a profeților Vechiului Testament, București, 1936.

            Negoiță, T., Drumul Crucii. Cu vederi dela locurile sfinte, București, 1938.

            Negoiță, T., Spre Golgotha. Cu vederi dela locurile sfinte, București, 1938.

            Negoiță, T., Psaltirea în cultul Bisericii ortodoxe, București, 1940.

            Negoiță, T., Locașurile de închinare românești de la locurile sfinte, București, 1941.

            Negoiță, T., Dela Bethlehem la Iordan, ediția a II-a, București, 1942.

            Negoiță, T., Dela București la Ierusalem, ediția a II-a, București, 1942.

            Negoiță, T., Dela Ierusalim la Bethlehem, ediția a II-a, București, 1942.

            Negoiță, T., Cunoști tu Țara Sfântă? Schiță călăuză, București, 1944.

            Negoiță, T., Elemente de gramatică ebraică, București, 1945.

            Negoiță, T., Les sens des mots „chabod” et „ghedolah” dans l’Ancien Testament, Bucarest, 1958.

            Negoiță, T., L’Ancien Testament dans le culte de l’Église orthodoxe, Paris, 1967.

            Negoiță, T., The Psalter in the Orthodox Church, Lund, 1967.

            Negoiță, T., Les Esséniens après la destruction du deuxième temple, Bucarest, 1968.

            Negoiță, T., Did the Essenes Survive the 66-71 War?, Paris, 1969.

            Negoiță, T., Esséniens et voyants, Bucarest, 1971.

            Negoiță, T., Arheologia biblică, București, 1981.

            Negoiță, T., Monumentul istoric Oborul Vechi. Monografia Bisericii Sf. Ioachim și Ana din București, 1991.

            Negoiță, T., Teologia biblică a Vechiului Testament, București, 1992.

            Negoiță, T., Manuscrisele eseniene de la Marea Moartă, București, 1993.

            Negoiță, T., Proorocul Nahum, București, 1933.

            Negoiță, T., L’énigme du Levain, Leiden, 1967.

            Negoiță, T., L’agneau de Dieu est le verbe de Dieu, Leiden, 1971.