„Vă mai amintiți? În zilele Revoluției (de când, până când?) Televiziunea devenise parlament, guvern, tribună de opinii, fără ca cuiva să-i treacă prin minte s-o acuze de totalitarism și centru de putere. Mai târziu au urmat tentativele de «eliberare» a acestei instituții ca și cele de manipulare, mai mult sau mai puțin discretă. Tot românul voia să fie prezent pe micul ecran. Dar asta n-a fost posibil… Până pe 20…

„Închipuiți-vă ce s-ar fi întâmplat dacă un post de televiziune american – unul de mare audiență, poate chiar cel al dialogului preelectoral dintre candidații la președinție – ar fi luat cu asalt de către, să zicem, Ku-Kluc-Klan, de către negrii și portoricanii înfuriați de eterna marginalizare, de către oamenii lui Castro sau, mă rog, de către oricine, indiferent de motiv și circumstanțe. Închipuiți-vă, mai departe, că în Germania Federală neonaziștii…

„Joi dimineața, revoltați de conținutul fals, provocator al unor articole inserate chiar în prima pagină a ziarului «România liberă», echivalând cu un veritabil vandalism publistic prezent în paginile ziarului în toată această perioadă, inclusiv în ziua anterioară și în cea a demonstrației, tipografii de la Combinatul Poligrafic București au ieșit în număr mare să protesteze împotriva a ceea ce hârtia încă mai suportă, dar conștiința lor nu mai poate răbda….