O statuie, un nume de stradă sau bulevard, o placă memorială reprezintă forme simple prin care o comunitate omagiază contribuția unei personalități și o păstrează în memoria colectivității.
De-a lungul timpului, profesorii Universității din București au fost onorați de către bucureșteni, de către statul român și chiar de către comunitatea internațională, prin evenimente festive, prin acordarea de distincții, plachete, medalii emise în onoarea lor, prin instituirea de fonduri și premii, dar și prin denumiri de străzi ori ridicarea de monumente și statui. Prezentăm mai jos câteva dintre numeroasele exemple.
SPIRU HARET (1851-1912)
Spiru Haret, un nume de referință în istoria învățământului românesc, a fost profesor la Facultatea de Științe a Universității din București, matematician, astronom și pedagog. Convins fiind de rolul și locul educației în bunul mers al unei societăți și-a impus viziunea sa asupra învățământului românesc, numele său asociindu-se în memoria colectivă cu reforma educației. În București și în țară licee îi poartă numele, alături de străzi, statui, plăci memoriale, emisiuni filatelice, inclusiv un sat în județul Brăila care ne evocă memoria sa. De peste o sută de ani, o stradă din centrul Bucureștiului, îl omagiază: la 11 februarie 1913, Primăria orașului București decidea schimbarea numelui străzii Diaconeselor în strada Spiru Haret. Și nu este poate o întâmplare faptul că strada pornește azi din dreptul Conservatorului de Muzică și urcă spre Ministerul Educației. În fața Palatului Universității din București se află și astăzi amplasată statuia realizată de Ion Jalea, din marmură de Carrara, dezvelită în anul 1935. Merită amintit și faptul că pe Lună, un crater și 2 cratere-satelit ale acestuia îi poartă numele: Haret, Haret C și Haret Y.
CONSTANTIN ISTRATI (1850-1918) ȘI EXPOZIȚIA JUBILIARĂ DIN 1906. RECUNOAȘTEREA PERFORMANȚEI ȘTIINȚIFICE
Profesor al Facultății de Științe, Constantin Istrati a jucat un rol important în promovarea culturii și mai ales a cunoștințelor științifice. Meritele și activitatea sa consistentă de promovare a științei la nivel cât mai larg, au primit o formă de recunoaștere aparte. În anul 1906, Constantin Istrati a fost numit Comisar al Expoziției Generale Române, o manifestare grandioasă dedicată jubileului domniei regelui Carol I. Astfel, pe o suprafață de 41 de hectare, pe Câmpia Filaretului, a fost amenajat un parc în care prin pavilioane inspirate de monumente de arhitectură reprezentative erau prezentate publicului vizitator realizările românești notabile ale industriei, agriculturii, comerțului, artelor, arhitecturii, educației. Timp de nouă luni, Constantin Istrati a organizat și coordonat o echipă numeroasă în vederea inaugurării și bunei desfășurări a evenimentului care a avut drept model Expoziția Universală organizată la Paris în 1900. Astăzi, Parcul
Carol din București, cu monumentele sale, printre care se află și o statuie reprezentându-l pe profesorul Istrati, este o mărturie vie a acestui eveniment, a efortului și pasiunii sale.
Statuia profesorului Constantin I. Istrati din Parcul Carol, opera sculptorului Oscar Späthe, dezvelită la 4 noiembrie 1928. Pe spate, statuia prezintă un basorelief cu reprezentarea lui C.I. Istrati într-un laborator de chimie.
SOCIETATEA GEOGRAFICĂ ROMÂNĂ ȘI PROFESORII UNIVERSITĂȚII
În vara anului 1875, prin Înalt Decret al domnitorului Carol I, s-a înființat Societatea Regală Română de Geografie, având sediul în Palatul Universității din București. Scopul acesteia viza promovarea studiului geografiei, organizarea unor expediții geografice și crearea unei comunități de cercetători și specialiști în acest domeniu. Printre acești specialiști s-a numărat și Simion Mehedinți, beneficiar al unei burse de studiu oferite de Societate, cel care va prelua, în 1900, conducerea primei catedre de geografie organizată în cadrul Facultății de Litere și Filosofie a Universității din București.
Totodată, printre membrii comunității universitare care au ținut prelegeri ori au făcut parte din Societatea Geografică Română s-au numarat: istoricii Grigore Tocilescu și V. A. Urechia, Gregoriu Ștefănescu (profesor de geologie), Nicolae Măldărescu (profesor la Facultatea de Medicină), C. Nacu (profesor la Facultatea de Drept) și Spiru Haret. Toate aceste personalități, dar și mulți alții, au primit recunoașterea comunității bucureștene de-a lungul timpului, exprimată prin numărul mare de străzi care poartă numele unora dintre profesorii Universității din București.
Cunoaște-ți o astfel de stradă?
