Colecția medalistică din cadrul Muzeului Municipiului București

Colecția Medalistică din cadrul Muzeului Municipiului București cuprinde aproximativ 9.000 de obiecte, datând în principal din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea și până în prezent. Piesele colecției provin din donații generoase oferite de personalități marcante ale comunității bucureștene, începând cu anul 1921, atunci când Consiliul Comunal a hotărât înființarea unui muzeu sub denumirea de Muzeul Comunal București. Printre cei care au contribuit la crearea fondului inițial al muzeului se numără Romulus Voinescu, I. Pincas, Anibal Teodorescu, Gh. D. Florescu și George Severeanu.

Primele medalii ale colecției au făcut parte din conceptul expozițional încă de la deschiderea muzeului, găzduit în Casa Moruzi din Calea Victoriei, cunoscută și sub numele de „Casa cu lanțuri”. Expusă aproape în întregime, în zece vitrine mari din lemn, la primul etaj al clădirii, colecția includea medalii și plachete comemorative. Acestea au fost emise atât în amintirea domnitorilor români și a membrilor Casei Regale, cât și cu ocazia jubileelor, concursurilor agricole sau a inaugurării unor edificii de interes urbanistic. Publicului i-au fost prezentate și piese contemporane considerate rare, precum placheta gravată de principesa Ileana, dedicată accidentului maritim din 1924.

De-a lungul timpului, numărul medaliilor și plachetelor a crescut treptat. Diversitatea obiectelor din colecție oferă o imagine de ansamblu asupra societății, reflectând realități socio-economice, precum și aspecte culturale sau politice. Această colecție valoroasă rămâne un martor al trecutului, ajutând istoricii să reconstituie informații incomplete sau uitate. Realizate din argint, bronz sau metal comun, medaliile sunt într-o excelentă stare de conservare. Ele transmit mesaje stabilite prin compoziție și legendă, create de artiști modelatori la dorința comanditarilor. Astfel, ele evidențiază meritele unor personalități sau promovează idei și evenimente, așa cum o fac, de exemplu, medaliile dedicate Palatului Academiei (astăzi Palatul Universității din București), emise în anul 1857.

Colecția include, de asemenea, medalii oficiale realizate cu ocazia inaugurării unor clădiri emblematice ale Bucureștiului modern, precum medalia Fundației Universitare Carol I, semnată de Hans Schwegerle, sau medalia Palatului Facultății de Medicină, lucrată în atelierele Wilh. Mayer et Frz. Wilhelm. Medaliile evocă și viața comunităților locale, prin amintirea expozițiilor naționale, festivităților sau târgurilor. Cele mai numeroase au fost oferite ca suveniruri sau premii participanților, fie la Expoziția Generală și Târgul de Mostre din Chișinău, fie la Târgul Moșilor, organizat anual în București, la începutul verii. Un aspect important al colecției îl reprezintă portretele, care înfățișează atât membri ai familiilor regale și nobiliare naționale și europene, cât și personalități remarcabile – oameni de știință, litere sau artiști.

Considerate adevărate izvoare istorice cu valoare artistică și memorialistică, medaliile din colecția muzeului poartă semnătura unor ateliere din București și Iași (Carniol, Radivon, Șaraga), precum și a unor gravori renumiți, școliți în Occident: Ponscarme, L. Botte, C. Trotin, J. Chaplain, E. Becker, A. Lavrillier, Daniel Dubois. Deși multe dintre medalii poartă denumirile atelierelor românești, ele erau adesea realizate în străinătate, fiind doar comandate prin intermediul acestora. Astfel, medalistica românească a rămas, până în primele trei decenii ale secolului XX, sub influența artiștilor străini.

Interior Sala cu oglinzi, Muzeul George Severeanu

Biroul de lucru al medicului George Severeanu

Vedere exterioară a Muzeului George Severeanu.

Medicul George Severeanu (1879-1939).

George Severeanu s-a născut la 26 iulie 1879 în București. Tatăl său era medicul și profesorul Constantin Dimitrescu Severeanu, ceea ce i-a modelat alegerea profesională, pentru că în anul 1897 devenea student al Facultății de Medicină din București. A obținut titlul de doctor în medicină cu teza „Circulația arterială a emisferelor cerebrale”, premiată ulterior de Facultatea de Medicină din București cu medalia Alexandru Cristescu. Cercetările sale au vizat subiecte legate în principal de radiologie și cancerologie, iar rezultatele acestora au fost prezentate la congresele europene de medicină ale timpului. În semn de apreciere a expertizei sale, în 1936 a fost numit președintele Societății de radiologie și electrologie medicală din București. La 26 aprilie 1911, George Severeanu a fost numit docent în specialitatea radiologie și electricitate medicală la Facultatea de Medicină. Au urmat apoi poziția de conferențiar (1923) și cea de profesor agregat (1932). În colaborare cu alte personalități ale epocii, precum Dimitrie Alexandru Sturdza, Mihail C. Sutzu și Grigore Tocilescu, George Severeanu a pus bazele Societății Numismatice Române, ale cărei întruniri s-au desfășurat pentru început în Palatul Universității din București. O recunoaștere pentru acțiunile sale în sprijinul culturii și al cunoașterii trecutului a fost numirea în funcția de director al Muzeului Bucureștiului începând cu anul 1931. În perioada directoratului a fost preocupat de organizarea Pinacotecii orașului, pe care o condus-o începând cu anul 1933, și de crearea unei secții numismatice și medalistice în cadrul muzeului.