În țara noastră, pe parcursul secolului al XIX-lea, arta medaliei și procesul de batere a acesteia se aflau la început. Din cauza lipsei unor ateliere specializate și a instalațiilor necesare, medaliile erau comandate în cele mai prestigioase ateliere din Occident. Comanditarii români preferau centre de gravură renumite din Paris, Berlin, Stuttgart sau Le Locle, unde frații Huguenin au înființat o fabrică impresionantă, utilizată și astăzi pentru producția de monede, medalii și ceasuri.
În cazul medaliilor realizate în țară, la București sau Iași, piesele erau marcate cu numele atelierului care le producea și distribuia. Treptat, pe teritoriul românesc au apărut artiști modelatori și instalațiile necesare pentru baterea medaliilor, mai întâi în mici ateliere particulare, iar ulterior la Monetăria Națională. Aceasta a fost dotată cu cele mai moderne echipamente ale vremii. Procesul de execuție a medaliilor și plachetelor comemorative începea cu plasarea comenzii într-un atelier, unde se realiza desenul medaliei. Ulterior, piesele erau modelate, reproduse conform machetelor prin ștanțele de metal și, în unele cazuri, gravate manual, fiind apoi complet finisate.
Printre artiștii care au excelat în arta medaliei, realizând piese ce îmbină armonios arta, măiestria și execuția, se numără: Armand Auguste Caque, Andre Lavrillier, Ludwig Hujer, Paul Telge, Frații Mayer și Franz Wilhelm. Sculptori de renume precum Emil Wilhelm Becker, Frederic Storck, Constantin Baraschi sau Ion Jalea au contribuit, de asemenea, la realizarea medaliilor comemorative, destinate ceremoniilor publice sau private, ca semn de respect și prețuire.
Artiști reprezentativi și activitatea lor
ARMAND AUGUSTE CAQUE
Medalist francez născut la Saintes, în 1793. Format sub îndrumarea lui Gayrard, a fost gravor asistent la Monetăria din Haga (1817-1818) și, ulterior, gravor al Cabinetului Imperial sub Napoleon al III-lea. A fost primul modelator din Franța care a utilizat pe scară largă mașinile reducătoare. A fost primul modelator din Franța care a utilizat pe scară largă mașinile reducătoare, cele care înlocuiau tăierea manuală.
ANDRE LAVRILLIER
Sculptor și gravor francez născut la Paris, în 1885, într-o familie de artiști specializați în medalistică. Format sub J.C. Chaplain și Antoine Bourdelle, a câștigat în 1914 Marele Premiu al Romei în arta gravării medaliei. În timpul Primului Război Mondial, a creat o serie de medalii cu reprezentări pe o singură față (uniface), expuse în 1919 la Ateneul Român, reprezentând personalități precum dr. I. Cantacuzino.
LUDWIG HUJER
Sculptor și medalist născut în Wilhelmshöhe (Boemia de Nord), în 1872. A urmat ucenicia la Viena în atelierul profesorului Kühne, continuând studiile sub Stefan Schwartz. În 1902, a câștigat Premiul I al Asociației Austriece pentru Arta Medalistică. În 1921, a creat medalia jubiliară a profesorului Nicolae Iorga, la inițiativa studenților săi.
EMIL WILHELM BECKER
Sculptor, medalist și membru al Societății Numismatice Române. Elev al lui Ion Georgescu și format în ateliere din Milano și München, Becker a creat peste 100 de medalii și monede. A fost parte din echipa Monetăriei Naționale reînființate în 1935, contribuind la realizarea monedelor și medaliilor.

Reversul plachetei acordate lui Spiru Haret și D. Emmanuel cu ocazia aniversării
a 25 de ani de profesorat, 1907.
Reversul medaliei oferite lui
Grigore Tocilescu de către „Tinerimea
Universitară” (gravor Paul Telge, 1896).
Fotografie de grup în care apare gravorul Emil Becker (sus,
la mijloc) alături de numismații Gh. Buzdugan, Constantin
Moisil (rândul de jos), 1939.
Reversul medaliei oferite doctorului
Alexandru Costiniu (gravori R. Mayol
și Carniol fiul, 1927).
Reversul medaliei centenarului
nașterii lui Carol Davila (gravor
Andre Lavrillier, 1928).
Reversul plachetei doctorului Constantin Dimitrescu
Severeanu (gravori Mayer Wilhelm și Wilhelm Franz, 1910).
Reversul medaliei profesorului
N. Iorga la împlinirea a 50 de ani
(gravor Ludwig Hujer, 1921).

Medalia profesorului Ioan Cantacuzino
(gravor Andre Lavrillier, 1918).
Reversul medaliei oferite
Comisarului Expoziției Generale
Române Dr. C. I. Istrati, 1906.

Fotografie atelier de lucru Huguenin Frères.

Fotografie atelier de lucru Huguenin Frères.







