În anul 1869 a fost înființată Facultatea de Medicină în cadrul Universității din București. La 12 ani după acest moment a început să fie publicată „Spitalul”, revista studenților în medicină [1]. Publicația avea o apariție lunară, comitetul de redacție desfășurându-și activitatea la Spitalul Colțea și fiind format din profesori și medici precum I. Apostoleanu, I. Augustin, A. Pâclianu sau C. Vasiliu. După cum se știe, activitatea teoretică de la catedră a profesorilor de la Facultatea de Medicină era continuată cu cea practică din laboratoarele și clinicile din cadrul diferitelor spitale ale Bucureștiului, precum Colțea sau Filantropia [2]. De aceea, nu surprinde nici titlul publicației și nici faptul că revista studenților în Medicină își avea sediul într-unul din spitalele importante de la acea vreme.
Ca și în alte exemple de publicații universitare pe care le-am mai prezentat [3], ne oprim atenția asupra articolul introductiv din „Spitalul”, deoarece în el este prezentat contextul în care a apărut publicația și motivele care au condus către această decizie. Redăm articolul în întregime în modul de scriere de atunci, pentru a păstra atmosfera epocii.
„București, 11 ianuarie 1881
Aruncându-șǐ cine-va privirea asupra mișcariǐ medicale din Bucureștǐ, va fi de sigur isbit de lipsa unuǐ ziar medical care să inregistreze diferitele casurǐ importante pentru sciință, ce se ivesc zilnic prin spitalele nóstre, și să publice observațiunǐ clinice culese de studenți, sub privegherea șefilor de serviciu.
Astă-zǐ este bine sciut, că medicina nu este numaǐ o sciință ce se póte învěța ex cathedra; ea are un domeniu mult mai intins, și décă progresele gigantice ce realiséză pe fie care zi ne uimesc, cauza este tocmaǐ că învěțămêntul medicineǐ a intrat în o nouă fasă a evoluțiuneǐ sale – în fasa experiențeǐ și a observațiuneǐ.
Clinica tinde a înlocuit din ce in ce maǐ mult amfiteatrele, și spitalele devin adevěratele focare ale sciințelor medicale.
Cu tóte acestea la noǐ, deși avem o facultate populată de căte-va sute de studențǐ, de și în București există un numěr însemnat de spitale conduse de medicǐ abilǐ și cu o reputațiune recunoscută, totușǐ o mulțime de casurǐ interesante remân esclusiv cunoscute numaǐ de căți-va, și o sumă de observațiunǐ prețióse, carǐ ar fi contribuit intr’un mod simțitor la progresul medicineǐ, trec în domeniul uităriǐ, din causă că nu este nimenea care să le adune și să le transmită și acelora ce n’au ocasiunea a le vedea.
Orǐ cine póte lesne să ințelégă că este imposibil studenților a urma tóte clinicele și a vizita cu folos tóte spitalele, și din acest punct de vedere aparițiunea uneǐ foǐ care să țină pe studențǐ in curent cu maladiile ce se observă prin diferite serviciǐ, a’i pune pre toțǐ in posițiune de a beneficia de interesantele lecțiunǐ și reflexiunǐ ale maestrilor noștri de clinică, erea de mult timp așteptată.
Așa dar necesitatea uneǐ asemenea reviste se impune prin forța lucrurilor, și décă astăzǐ ne decidem a trece Rubiconul, décă luăm curagiul a incepe publicațiunea «Spitaluluǐ», nu facem acésta de cât pentru a respunde uneǐ dorințe aprópe unanime a studenților.
Scim că ne impunem o sarcină din cele maǐ dificile, de óre-ce bărbați cu autoritate și cu vaste cunoscințe medicale au avut a incerca multe și amare decepțiunǐ in calea publicitățiǐ – totușǐ, ca tinerǐ, sperăm că, depunênd tótă energia și tótă activitatea nóstră, vom face ca revista de față să fie o lucrare seriósă și care să merite încurajarea și sprijinul ómenilor ce se intereséză de progresele medicineǐ”.
Sursa: „Spitalul”, nr. 1, ianuarie 1881, pp. 1, 2.
[1] Un alt exemplu de revistă a studenților este „Gazeta juridică”, a Societății Studenților în Drept.
[2] Pentru mai multe informații despre structura Facultății de Medicină și activitatea profesorilor universitari vizitați expoziția digitală Profesorii de la Facultatea de Medicină (Universitatea din București) (1869-1948).
[3] Amintim printre altele „U.B. Info”, „Viața studențească” sau „Revista generală a învățământului”.